Sunt încă multe domenii în România în care tentația de a pleca peste hotare nu mai este la fel de mare, mai ales că odată absorbit de oportunitățile care ți se aștern, străinătatea nu mai prezintă atât de mult interes. Domeniul ingineriei IT este unul din ele. Desigur, componenta financiară joacă un rol masiv aici, în contextul în care un angajat român care lucrează în IT a încasat la finalul lunii aprilie 2021 un salariu mediu net de 8.671 de lei, potrivit celor mai recente date de la INS.


Intervin apoi în ecuație și familia, prietenii, dificultățile de limbă sau de adaptare propriu-zisă la traiul de zi cu zi într-o țară străină. wall-street.ro vă prezintă poveștile a trei ingineri IT din România pentru a vedea ce a stat în spatele deciziilor lor atunci când și-au ales domeniul de activitate, dar și ce i-a îndemnat să rămână în continuare în țara în care s-au născut, având în vedere deschiderea pe care o oferă această industrie și în alte state.

Pentru Luminița A. (44 de ani), alegerea unui astfel de domeniu a venit în mod firesc și natural, cu atât mai mult cu cât simte că într-o bună măsură și domeniul este cel care a ales-o pe ea.

Am vrut dintotdeauna să fiu unde sunt acum. Mi-am dorit să pot lucra cu oameni deschiși la minte, pasionați de ceea ce fac, pentru care să nu existe „nu se poate (...) Este un domeniu cu multe oportunități care îți aduc valoare adăugată, pentru că această industrie este în continuă dezvoltare.

Dacă vrei să profiți de acestea și să te dezvolți, ține doar de propria persoană. Există multă deschidere, acces la informații, training-uri, colegi care îți oferă feedback constructiv și te ajută oricând ai nevoie”, spune Luminița, Project Manager în cadrul ALTEN România, subsidiara locală a companiei franceze cu acelaşi nume, cu activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică pentru jucători din industrii diverse, precum bancară, IT, automotive sau retail.

Vlad C. (44 de ani) și-a format o pasiune de mic pentru calculatoare, apoi a urmat un liceu de informatică și o facultate de profil care l-au ajutat ulterior să-și pună cu ușurință pasiunea pentru tehnologie în aplicare. Spune că domeniul IT este unul provocator și plin de inovații, în care se întâmplă mereu lucruri noi și care „îți poate oferi cu adevărat un job de viitor”.
Mereu apare ceva nou, atât pe partea de Project Management, în care sunt direct implicat, cât și pe partea de dezvoltare software. E o industrie în care există mereu ceva de făcut, din ce în ce mai interesant, nu intri niciodată într-o rutină, ceea ce pentru mine a fost și este foarte important din punct de vedere profesional. De asemenea, și ofertele financiare sunt considerabil mai bune decât în alte domenii

Vlad, Project Manager în cadrul ALTEN România.

 

De ce străinătatea nu le mai face cu ochiul


Mulți angajați din România nu vor să primească eticheta de diaspora, motiv pentru care s-au zbătut să găsească oportunitățile la ei în țară pentru a avea un trai decent (ba chiar mai multe decât decent), dar și pentru a fi apreciați la locurile de muncă pentru adevărata lor valoare.
Am realizat că o creștere a veniturilor pe termen scurt sau mediu nu compensează pierderea contextului relațional pe care îl am în prezent. În plus, Romania deja este foarte aproape de Vest la capitolul putere de cumpărare pe piață locală, poate chiar peste multe țări foarte dezvoltate, unde costul vieții e foarte ridicat. Astfel, din punctul meu de vedere, nici financiar nu cred să mai merite un loc de muncă în afara țării.

Teodor D., 30 de ani, Project Director ALTEN România

Vlad lucrează în domeniul IT de 21 de ani și tot de atât timp activează și în cadrul ALTEN. Chiar la începutul durmului său în carieră a fost plecat timp de un an și jumătate în Franța, unde a lucrat cot la cot cu francezii din cadrul companiei pentru anumite proiecte. De-a lungul timpului i s-au mai ivita astfel de oportunități însă nu s-a gândit niciodată să-și dea țara natală.

A fost o experiență interesantă și chiar mi s-au oferit oportunități să rămân acolo (n.red Franța). Cu toate acestea, am pus foarte serios în balanță veniturile obținute versus costurile de trai de acolo și am constatat că sunt în avantaj dacă rămân în România. De atunci, am preferat varianta de a pleca în alte țări cu diverse proiecte la client și, astfel, mi-am satisfăcut și pasiunea de a cunoaște oameni și culturi noi”, povestește Vlad.

La rândul său, Luminița spune că a cochetat de-a lungul timpului cu ideea de a părăsi România, însă a realizat în ultimii ani că există și aici numeroase proiecte care să-i mențină interesul și pentru care să merite să rămână în țara în care s-a născut.

Tentația plecării a existat mereu și, probabil, va continua să existe, undeva în fundal, de fiecare dată când voi vedea prieteni sau apropiați care se relochează. Doar că ultimii ani petrecuți în Alten mi-au schimbat perspectiva și mi-au arătat că există proiecte interesante și provocatoare și în România, iar tehnologiile care se folosesc aici pot fi la fel de avansate precum cele de peste granițe”, a afirmat Luminița.

 

Munca vs viața personală. Unde înclină balanța și ce se întâmplă când apare „excesul de pasiune”


Fiecare angajat își construiește și își planifică munca și viața privată așa cum simte, însă realitatea ne arată că de cele mai multe ori este destul de dificil să te împarți și să-ți dozezi energia și la job și acasă. Când ești pasionat de ceea ce faci, aproape că nici nu te uiți la ceas, iar orele zboară pe lângă tine, iar afara s-a făcut deja întuneric.

Pentru mine, este puțin mai dificil să găsesc un echilibru, deoarece sunt foarte pasionat de ceea ce fac și mă dedic total proiectelor în care sunt implicat. În Alten, acest echilibru este o chestiune care ține de fiecare persoană, de disciplina proprie, deoarece, la nivel de companie, este încurajat un work-life balance sănătos. Pe parcursul anilor, am realizat că sunt singurul responsabil de cum îmi planific timpul personal și mi-am construit o disciplină în acest sens”, explică Vlad.

La rândul său, Luminița spune că se confruntă și ea cu un „exces de pasiune”, care oricât de infofensiv sau de benefic ar putea suna această alăturare.

La început nu am reușit să găsesc acest echilibru din cauza excesului de pasiune și din dorința de a învăța cât mai mult într-un timp cât mai scurt. Însă, din fericire, am avut în echipă exemple foarte bune și colegii m-au ajutat să mă temperez și să-mi dozez mai bine eforturile. Lucru pentru care le și sunt foarte recunoscătoare”, spune ea.

 

Cum e să lucrezi cu tinere generații


Ultima generație care a intrat în câmpul muncii este Generația Z, despre care predecesorii lor spun că răbdarea nu e punctul lor forte, dar că sunt curioși, vor să se facă auziți și sunt dispuși să muncească până în pânzele albe pentru ceea ce le face plăcere. Teodor  îi cataloghează pe tinerii proaspăt intrați în câmpul muncii ca fiind o generație de „sprinteri”, care sunt dispuși să facă eforturi mari pentru a progresa, dacă înțeleg cauza și sensul muncii lor.
Tinerii știu mult mai bine să păstreze echilibrul dintre viața privată și cea profesională, motiv pentru care îi admir foarte mult. Au curaj să se facă auziți. Ca sfat, aș spune să aibă, totuși, puțin mai multă răbdare pentru că, uneori, se plictisesc prea repede și tind spre superficialitate. Să ai o casă trainică înseamnă să ai o fundație de calitate - așa se întâmplă și cu noi, oamenii. Ca să ajungi în vârf și să fii respectat trebuie să ai răbdare, să muncești din greu, să nu sari etape ori să trișezi.

Luminița, Project Manager ALTEN România

Vlad consideră că generația actuală a tinerilor care pășește pentru prima dată în muncă nu este atât de diferită față de cea anterioară. Dat fiind faptul că generația Z este conectată constant la tehnologie și la rețelele sociale, de multe ori nu mai reușesc să discearnă corect informațiile.

E drept, aceștia au din ce în ce mai multă dorință de a învăța și sunt mai conectați la tehnologie. Însă, consider că, fiind expuși la foarte multă informație și pentru că sunt nevoiți să discearnă tipul informațiilor, și-au dezvoltat un șablon pentru a face alegeri. Iar acest lucru le reduce puțin din flexibilitate, mai ales când sunt puși în fața unor situații noi. Astfel, a apărut o caracteristică nouă pentru generația de acum, și anume supraspecializarea, ceea ce le reduce avantajul asimilării de informații și pe alte subiecte din domeniu, ei alegând să se specializeze pe arii cât mai înguste”, a spus acesta.

 

Publicat de Wall-street.ro.